Nu imi aduc aminte varsta la care am inceput, dar eram undeva prin clasele primare, cand am avut primul contact cu niste HC90-uri la clubul elevilor din Oltenita.
Initial, am fost fascinat de BASIC, dar nu am fost foarte incantat de partea cu salvatul/incarcatul de pe caseta pentru ca stiam deja de la unii colegi ce inseamna sa ai un floppy disk si cand pui mana pe un Ferrari este cam greu sa te mai urci in Dacie 🙂
In plus ma enerva de fiecare data faptul ca nu ne lasau sa salvam programele pe care le faceam pentru ca nu aveau foarte multe casete iar casetofoanele erau execrabile, trebuia sa incerci de „n” ori ca sa reusesti (probabil ar fi durat o zi intreaga sa salvezi 5 linii).
Asa ca in vara imediat urmatoare am primit propriul meu HC2000, modelul cu unitate de 3.5″ ce a venit insotit de CP/M. Pe langa HC90-urile pe care invatasem primii pasi era o nava spatiala. Asa am inceput sa experimentez cu programe „mai lungi”, am inceput sa ma joc tot felul de jocuri pe care le luam de la un prieten care avea alt prieten in Bucuresti si care la randul lui facea parte din clubul exclusivist al detinatorilor de 3.5-uri 🙂
Toata distractia m-a tinut vreo doua veri, dupa care am inceput sa descopar si sa vreau din ce in ce mai mult. Facusem intre timp niste „cursuri” de DOS si acum, eu care la inceput aveam cel mai tare Ferrari din parcare, priveam cu jind dintr-un Trabant pricajit la prietenii mei ce se distrau cu masini luxoase gen x286, x386 tunate cu tot felul de minunatii de la DOS la Windows 3.1. Era pur si simplu inacceptabil! 🙂
Asa ca de unde de neunde, i-am convins pe ai mei se imi cumpere o jumatate de PC antic (foto mai jos), despre care am aflat mai apoi ca era de fapt un XT (Extended Technology). Primul PC cu hard drive si nu orice hard drive ci unul de 20 de Mb, care avea dimensiunile duble unei surse de alimentare din zilele noastre si pe care la un moment dat l-am desfacut in mers pentru a studia cum se misca acele pe platane. Am stat pe el cativa ani buni, am invatat Pascal, m-am jucat tot ce am prins in mana si imi aduc aminte ca intr-un final am renuntat la Norton Commander pentru ca ocupa jumatate de hard in favoarea lui Volkov Commander care ocupa doar 740k 🙂
In perioada urmatoare, am tot umblat pe la cunostinte, prieteni, sali de jocuri sau pe oriunde prindeam o tastatura si nu am mai simtit nevoia de ceva mai performant acasa. Totul a durat pana cand parintii mei au luat decizia care avea sa imi schimbe total viitorul si sa ma determine sa aleg drumul pe care sunt acum.
Au decis impreuna sa imi cumpere primul meu PC performant, nou nout, un Celeron 300Mhz cu HDD de 2.1 GB, o minunatie care a costat 13 milioane la Flamingo Computers in Bucuresti. Tin minte si acum tot drumul, asteptatul dupa componente pe tejgheaua magazinului si starea euforica din saptamanile urmatoare.
De aici si pana am plecat din Regie, PC-ul meu nu a mai stiut ce inseamna o configuratie stabila mai mult de 1-2 luni de zile 🙂 pentru ca micul antreprenor din mine a prins gustul banilor si pana la primul meu job, m-am tot ocupat cu tot felul de depanari si vanzari de sisteme sau componente.
In urma cu cateva saptamani am descoperit caietul meu cu programe in BASIC si de atunci imi tot doresc sa scriu acest articol 🙂