Nu m-am nascut cu o mana in plus sau cu un deget in minus, poate doar cu o doaga sarita din cand in cand. Nu am un IQ peste medie sau poate ma insel pentru ca nu m-am testat inca. Nu sunt orfan sau intr-o situatie familiala deosebita, dar George mi-a zis ultima data ca sunt special 😀 iar eu il cred.
Il cred din tot sufletul, pentru ca eu ascult de stomatologul meu, iar el mi-a scris cu drag intr-un sms: „esti cazul ideal de studiu… IML scrie pe tine” si in ultima perioada ma gandesc serios sa ma conformez 🙂
De ce zice George ca sunt special?
Pentru ca in urma cu cateva zile s-a chinuit timp de aproape 3 ore si cateva fiole de anestezic sa imi pileasca un molar si nu a reusit in ruptul capului. Pana la urma a fost nevoit sa recurga la uciderea nervului in cauza pentru chinuri si urmari mai putin grave. Subliniez ca eram la a doua interventie pe acelasi molar, o a doua varianta de anestezic „pentru elefanti” asa ca draguti ca mine, iar George tocmai epuizase toate caile posibile de atac si se gandea serios sa se lase de cariera 🙂
Aveam fata amortita de puteai sa imi decupezi obrazul cu foarfeca, gingia alba ca spuma laptelui in care puteai sa dai cu ciocanul si nu as fi simtit nimic, plus doua canale din molar intepenite ca lemnul si curatate bec in numai 5 minute. Singura problema a fost un canal care se tinea de glume proaste, un punct anume in care daca ma atingea, ma infigeam cu ghearele in tavan exact ca pisicile cand le sperii in timp ce dorm.
„Si-a inceput sa mi-l distreze
Pai pe la carii si proteze,
Pai pe la dinti, pe la molari
Ca in filme cu dolari…”
Nu este prima data cand patesc asa ceva si presupun ca nu va fi nici ultima, deh, asa este cand esti un special.
Nu pot sa inteleg de ce nu se inventeaza odata o solutie de crestere a dintilor, astfel incat sa ne transformam in niste rechini care isi schimba dintii dupa cum au chef iar medicii stomatologi sa se tina doar de estetica temporara. Stiu ca nu vom vedea probabil niciodata minuni insa eu tot sper, chiar daca stiu ca este exact la fel ca in cazul petrolului si a solutiilor alternative: De ce ar face-o? De ce ar distruge o industrie de miliarde? … nu mai conteaza.
La mine nu tine cu prostii d’astea … cu anestezii.
Sunt atat de satul de faza asta cu anesteziile pe care am tot trait-o de-a lungul anilor incat intotdeauna imi este groaza inainte de a face o programare la stomatolog. Aman pana in ultimul moment si din acest motiv am ajuns sa regret gandindu-ma la cati dinti mai sunt practic ai mei in gura si ce probleme am intalnit in timp.
George saracul nu are nicio vina si nu este primul stomatolog care incearca sa se apropie de molarii mei cu tot anestezicul din lume si este refuzat politicos cu niste urlete groaznice de durere. Din acest motiv, in urma cu ceva ani, 3 molari s-au suparat si au decis sa imi paraseasca gura definitiv fara a-mi spune nimic, iar eu nu ii pot condamna si plang de fiecare data cand ma gandesc la clipele petrecute impreuna.
George este un om exceptional si totodata cel mai minunat stomatolog pe care l-am intalnit vreodata si pe aceasta cale tin sa ii multumesc mult pentru rabdarea de care da dovada de fiecare data, pentru eforturile mari pe care le face pentru a-si adapta programul in functie de al nostru si pentru toate micile „favoruri” pe care noi nu le vom uita usor! Multumim mult George!!!
Este primul stomatolog care a reusit sa o convinga pe Andreea sa vina la stomatolog din proprie initiativa 🙂 deci George este mare om! Uneori ma gandesc ca el este cel care ar trebui sa ne multumeasca noua pentru ca altfel nu ar mai avea intamplari bune de povestit la intrunirile cu colegii de breasla 😛
Asa ca dragii mei cititori, va sfatuiesc din suflet sa nu faceti ca mine 🙂
Stiu cum suna dar va recomand cu caldura sa va faceti cate un control periodic la cateva luni pentru a va asigura ca nu o sa plangeti ca mine cu gandul la molarii de alta data. Iar daca va este frica de stomatolog, vi-l recomand personal pe George, pentru ca el stie cum este sa fii special 🙂
Mai cunoaste cineva si alte persoane speciale asa ca mine? Poate infiintam un club sau macar ne plangem de mila impreuna.
Acest articol este scris din durere grava de masea.